marți, 27 octombrie 2009

Plante carnivore poze, plante carnivore de apartament





































Plante carnivore sau insectivore sunt plante care pot creste si dezvolta si la dvs in casa.
Asta nu inseamna ca nu o sa mai aveti insecte in casa!!
Sunt relativ usor de ingrijit si nu necesita o mare atentie si spatiu.

Dionaea muscipula sau Venus Flytrap
Este o planta carnivora care isi prinde si digera prada, in general insecte. Poate avea patru - sapte frunze care iau nastere din tulpina subterana si este defapt un rizom. Plantele care aparent au mult mai multe frunze, sunt in general colonii care au aparut prin diviziunea rozetelor subterane. Lobii se misca rapid atunci cand sunt stimulate de prada. Mecanismul de inchidere este activat atunci cand prada atinge unul din cele trei firisoare mici aflate pe fiecare dintre lobi.
Digestia dureaza aproximativ 10 zile dupa care capcana se redeschide, chiar daca, in mod normal, o capacana nu prinde mai mult de 3 insecte in viata ei.
Saracia nutritionala a solului este motivul pentru care planta se bazeaza pe acest fel de capcana elaborata: insectele o aprovizioneaza cu nitrogenul necesar pentru formarea de proteine.
Venus Flytrap nu este o planta tropicala si poate indura ierni blande.
Daca planta nu trece printr-o perioada de hibernare(poate sta si in frigider intr-o punga in sertarul de jos, de legume si fructe, din cand in cand usor udata la radacina), va fi slabita si va muri dupa o perioada de timp.














































Nepenthes alata

Nepenthes sunt (sau vor deveni) plante mari, majoritatea, deci au nevoie de spatiu. Un terarium nu isi are rostul. Pervazele ferestrelor sau balcoanele nu sunt locuri potrivite datorita umiditatii scazute.
Daca doriti sa puneti intr-un terarium, ar fi bine sa alegeti specii care sunt mici pe tot parcursul vietii ca de exemplu N. gracilis sau N. bellii.

Puternica, lumina soarelui difuza este excelenta. Lumina artificiala poate fi adecvata daca este indeajuns de puternica.

Umiditatea relativa trebuie sa fie ridicata, cel putin 60%, dar cel mai bine ar fi in jurul a 90%. Cand nu este indeajunsa umiditatea, frunzele au tendinta sa se arda pe margini, si plantele nu vor putea sa dezvolte cu succes ulcioarele. Ar trebui sa udati planta de sus altfel plantele vor avea tendinta de a dezvolta radacini pitice. Apa ar trebui sa fie purificata.

Nu replantati decat daca exista un motiv intemeiat. Replantarea da inapoi cursul vietii plantei cu putin.

Solul pe care trebuie sa il utilizati, cred ca trebuie sa fie reflectia celorlalte conditii. Incercati cu 50/50, muschi Sphagnum / mix de perilta. Dupa un an, scoateti plantele din ghivece si uitati-va atent la sistemului de radacini. Daca radacinile par ca exploreaza spatiul, este foarte bine. Daca nu, nu e bine. Ar trebui sa incerci alta reteta de sol.
Nepenthes sunt de doua feluri: de ses si de munte. Primele prefera o temperatura de 30-34 grade in timpul zilei si cu 8 grade mai putin noaptea, in timp ce soiurile montane prefera 25-30 de grade ziua si cu 10 grade mai putin noaptea.

Daca intr-adevar vrei sa fertilizezi plantele, poti incerca un fertilizator pentru orhidee direct in ulcioare de doua ori pe luna. Incepeti cu o cantitate foarte mica si observati efectul.




























































Nepenthes albomarginata














































































































Drosera

Acest grup de plante ar putea foarte bine sa fie numit si hartia de prins muste.
Frunzele lor sunt acoperite cu tentacule ce se termina in glande sferice ce sunt acoperite intr-o mingiuta de mucilagiu. Stralucirea acestuia in lumina soarelui sugereaza numele comun, sundew, roua soarelui.
Insectele
sunt prinse cand ajung pe frunze si devin prinse de mucilagiul lipicios. In timp ce insectele incearca sa se elibereze, ating si alte tentacule ne mai putandu-se elibera. Exista mai multe feluri de tentacule pe frunzele plantelor. Unele dintre cele mai intalnite feluri pot, cand sunt stimulate, sa se miste si sa prinda si mai bine prada.

Sunt mai mult de 170 de specii de Drosera ce se gasesc pe toate continentele, mai putin Antarctica. Diversitatea este incredibila. Unele forme tropicale cresc tot timpul anului, in timp ce altele mor (mai putin radacina). Speciile din habitatele reci isi petrec iarna, cel mai adesea, in niste bulbi densi. Unele specii sunt inalte, altele se dezvolta ca vita de vie.

Nu exista o singura reteta pentru cultivarea Droserei. Trebuie sa sti exact ce planta ai ca sa poti sti cum sa o cresti. Daca e prima ta planta, cel mai probabil este o specie care se creste usor, ca D. capensis, D. capillaris, D. dielsiana sau D. spatulata. Principala ta misiune va fi sa ii dai lumina.


























































Drosera aliciae








































Share/Bookmark

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

.